Il Dialetto
La sezione dedicata alla cultura ed alle tradizioni di Masio ed Abazia non può non iniziare con un contributo dedicato al dialetto, che ancora oggi è vivo e rappresenta una significativa componente dell'identità locale.
Più di ogni altro, in questi anni, il maestro Cacciabue Giuseppe, da tutti conosciuto come Pimpi, ha contribuito alla salvaguardia delle tradizioni masiesi: ad ogni grande appuntamento dedicava una poesia in dialetto ai compaesani, la classica "businà".
Di seguito sono riportate due sue composizioni.
Inno di Masio |
Nui suma què, ticc ansema par cantè ina canson cla va bein a tit stagion. Ansima al Bric a faruma seinti a ticc che què nt'Mas a l'ì in bel post chi stan ben mati e fanciot giuvu e vegg i stan ticc bein da la seira a la matein! Sia d'inver, sia a la prima che d'istà què l'ì tit bel, i son post propi beà. A suta a-u su da partit ui ven dal fiù con dla frita ecesiunal con dal vein c'un fa neint mal con dal gran e con dal fein a què nt'Mas u sa sta bein. E-n-fond dla val, u i'è Tani cal va szì e ns'sal Bric d'Mas la Tur vegia la sta sì. A suta a-u su dapartit ui ven dal fiù con dla frita ecesiunal con dal vein c'un fa neint mal con dal gran e con dal fein a què nt'Mas u sa sta bein!!! |
|
|
San Bastian |
San Bastian ant'la gisioeta par andè-n-Valdicastè, sempr'an pé nt-la tu niceota da na vita-at-vug csì-lé. D'ogni tant ina candeila ina fiù, in Avemaria, na lisèrta c'la sa speila suta-au su, sì par la gria. San Bastian, me-m-vis d'na vota, ancu schir mi mari an piota Ventar slà, chica sparpaia l'a-m purtava-n-s'la tu strà. Ventar slà, chica sparpaia propi gl'ultimi dla fioca antrameint che zà-n-sla paia in bel oev la fava l'oca. Sant'Antoni, San Bastian Sant'Agnes au l'induman prima che l'inver cu droca i soen trei marcaent dla fioca. Isti al robi cus-sintiva amninda si par la tu strà nui masnà piavu la briva par rivè -ncu pì sgagià. Ina vota -nt'la gisioeta, citu, què-mzò-nmà preghè u nost Sant ant'la nicioeta chil cum poesa semp iitè.
San Bastian, darcò s'al fioca te t'hai zà-l-viuloeti-n-man e la froeg la sarà poca in bel su-ui sarà zà-adman. San Bastian me poei uardava cul brit freci nt'la car viva e-l-mi coer us disparava u-uriva alvetii s'al pudiva. Ma-l mi man ueru tropp citi in-savu propi neint cmè fé e pensava al robi briti che i'om grand i son bon d'fe. In sangiut e ina preghiera San Bastian, a-l'era tit cul che con l'aenma sincera u t'ufriva in bambein cit. San Bastian, ormai na vita l'ì pasaia da cui dì ma la storia l'ì semp brita u nost moend l'ha neint capì Che par vivi-n-s'ista tera u i'andreisa in po' d'amur sensa odiu e sensa uera c'me cu-auriva u nost Signur San Bastian, me chica vota, tant c'hioe -n-cu-npo' d'energia a ven sì par dei na bota at-ranc al freci e così sia!!!
|
|